am deschis geamul,sa patrunda un val de liniste, ma reintorc in pat sedus de timpul pana mai ieri prieten,azi aprope dusman,furand pe nevazute,zile,ore,saptamani.
cuvintele s-au rasturnat pe fereastra,ajungand pe asfalt aproape au spart linistea, e frig si inchid un ochi
cu celalat privesc o lume a carei imagine se refracta pe perete.
intr-o incercare sortita nebuniei dezenez un zambet si tac, au vorbit cat pentru o mie de ani, am simtit cat pentru cativa ani, am trait cat pentru doi,am dat totul inapoi
un calcul simplu imi iese prost, frumusetea nu are cost, trecut e timpul ce era al meu, radiografia sufletul atarna luminata de luna,
e frig, in suflet urmele soarelul furat in vara inca mai face minuni, te vad dincolo de fereastra, ai chipul ars de soare, imi amintesti de marea pe care nu o uit niciodata
timp si rastimp
in zadar te schimb.
1 comentarii:
Ah, ce frumos!
Trimiteţi un comentariu